Boboteaza este una dintre marile sarbatori crestine si aminteste de momentul in care Hristos a fost botezat de Ioan Botezatorul in apa Iordanului. Este unul dintre momentele cu incarcatura cea mai puternica atat in planul credintei crestine, cat si in cel al credintelor populare. Ca in cazul multor altor sarbatori crestine, in spatiul romanesc credintele arhaice se modeleaza dupa cele crestine, se impletesc si dau nastere unui ansamblu de obiceiuri si traditii vii si puternice. Acestea sunt puse in practica an de an si aduc liniste, sanatate si prosperitate in casele celor care inca le mai tin.
Suita de obiceiuri incepe cu Ajunul Bobotezei cand regasim cateva credinte populare de o rara frumusete. Se spune ca in Ajunul Bobotezei (zi de mare post) se face o masa bogata ca de Craciun cu 12 feluri de mancare, de la grau pisat fiert amestecat cu miere, saramale de post, placine cu varza la bors de fasole sau mancare de ciuperci. Masa se punea in camera buna si nu avea nimeni voie sa se atinga de bucate pana la trecerea parintelui cu Iordanul (sfintirea casei de Boboteaza).
Boboteaza în Vinerea, jud.Hunedoara
Elementul interesant intervine in momentul in care aflam ca o parte din hrana aceasta se da animalelor pentru a fi protejate de boli si pentru a fi fertile. Se pune astfel semn de egalitate intre oameni si animale, un parteneriat pe care taranii nu l-au uitat nici un moment si care este esential pentru perpetuarea vietii satului.
Se credea ca noaptea de Ajun este un moment in care spiritele malefice isi fac de cap si se farmecele si alte practici ale magiei capata putere. De aceea cenusa din cuptor si sobe era stransa dimineata si se pastra pana primavara cand se arunca peste gradina de legume sau peste lanuri ca sa fie bogate, manoase si protejate de boli.
Se crede ca animalele vorbesc la miezul noptii si isi spun unde sunt ascunse comorile. Este si seara in care se practica un joc in care se incerca aflarea duratei vietii celor din casa. Se luau carbuni aprinsi din foc si al cui se stingea primul se spunea ca va muri mai repede.
Boboteaza
De Boboteaza se sfintea apa si fiecare om isi lua acasa agheasma cu care stropea grajdul, casa, animalele si turna cate putin in fantana sa protejeze de boli si foc intreaga gospodarie.
Tot acum se regasesc vechi obiceiuri de purificare si de alungare a spiritelor rele. De Boboteaza se sfinteste aerul cu focuri si fumegatii, cu ajutorul unor ruguri de frunze si crengi uscate stranse de tineri. Dupa ce focul se mai potolea tinerii sareau peste foc fiind convinsi ca vor fi feriti de foc si de pacate. Iar cenusa stransa din vatra focului era presarata in jurul casei ca sa o pazeasca de primejdii si traznete.
Exista bineinteles si obiceiul busuiocului. Fetele tinere isi pun busuioc sub perna si se spune ca isi vor visa in noaptea de Boboteaza alesul.
Boboteaza este un moment de rascruce in viata satului, este prima sarbatoare importanta a anului si anunta deja, prin practicile sale, pregatirea pentru un nou an agricol, cu momentele lui bine definite, impuse de ciclicitatea naturii.
